5964 poze   103654 vizite
Albume
0 - Vand 2 Cocosi Frumosi017 - Cocosi Rezerva Matca1 despre MAID IN ROMANIA2 C O N T A C T3 ANIMALE31 gainarii - chicken stuff   Barbeana de Hunedoara      1 rasa maternala - hen breed - maternal chicken breed         2014 - m         achizitie 24-03      2 rasa paternala - rooster breed - male chicken breed         20 preambul - prezentari preliminare - plus alte chestiuni premergatoare         2012         Picu         4 lucruri - mai mult decat extrem de - nasoale pe 1ii ale lunii a 4-a         tot Scrofita Alba         2013         Involtul         In atentia Dlui CosminN - Involtul - Close-up         Detaliu pliu de piele - suport barba - la gainile barboase         Involtul si consoartele - la data de 26 noiembrie 2014         Involtul si consoartele - la data de 5 decembrie 2014         Ochila         Rosca         2014         pui         I puii mei la data de 20 07 ac         II puii mei la data de 30 08 ac         III puii mei la data de 02 09 ac         IV puii mei la data de 10 09 ac         V puii mei la data de 11 09 ac         VI aceeasi pui la data de 26 noiembrie 2014         VII aceeasi pui la data de 27 noiembrie 2014         VIII aceeasi pui la data de 5 decembrie 2014         Diverse - plus cvasi-neprevazute         Adita - plus alti broileri         odd eggs - oua verzi         2014 - p         dar din dar      3 produsi - X         2014 - jr      Planuri pentru mai departe - 2015         aI - acasa         I - L I - MATCA GAINILOR DE CASA - promotie 2015         bI - L I - INCUMB SA INCUBEZ         bbI - L I - PUII DE CASA - productie 2015         I - L I - PUII DE CASA - evolutie 2015         I - L I - PUII DE CASA - defecte si particularitati 2015         cI - L I - Operatiunea Closca - fara legatura cu rascoala de la 1784         I - L I - EXPERIMENTUL CLOSCA 2015 - Phila-broody-ia Experiment         I - L I - PUII DE CUMPARAT - revolutie 2015         II - a-ailalta casa         II - L II - INCUMB SA INCUBEZ      Sezon 2016         01 Gainet 2 martie 2016         02 Gainet 9 iulie 2016         03 Gainet 11 iulie 2016         04 Gainet 22 iulie 2016         05 Gainet 1 august 2016         06 Gainet 6 august 2016         07 Gainet 10 august 2016         08 Gainet 14 august 2016         09 Gainet 15 august 2016         10 Gainet 16 august 2016         11 Gainuci 27 decembrie 2016         Detaliu cerbice - wattles la un cocos non-barbos - 22 februarie 2016         Detaliu conflict interspecific - 22 februarie 2016         Incubator Bio-Eco-Natural         Piulica         Piulitza - 26 august 2016      Sezon 2017         01 Gainuci 27 februarie 2017         02 Gainuci 28 februarie 2017         03 Gainuci 01 - 05 martie 2017         04 Detaliu cerbice - wattles la un cocos non-barbos         05_Gainet_25_iunie_2017         06_Gainet_30_iunie_02_iulie_2017         07_Gainet_09_10_iulie_2017         08_Gainet_15_iulie_2017         09_Gainet_20_21_septembrie_2017         10_Gainet_30_septembrie_2017         Ia - LOCANTA I - INCUMB SA INCUBEZ         Ib - LOCANTA I - INCUMB SA INCUBEZ         Ic - LOCANTA I - INCUMB SA INCUBEZ      Sezon 2018         2018 - nFUSION Project         I - LOCANTA I - INCUMB SA INCUBEZ32 porumbarii - pi-djinn stuff   321 Vernilion - Balan - Blanca - sau ce-o mai fi   OO Gogol Memorial OO   Planuri columbofile pentru 2015      L II - Fals - Jurnal de voliera         JURNAL ESTIVAL - pigeon loft - open session - summer season         PORUMBEI RELOCATI - indoor flotilla - inn flock - covered covey         PRIMA MARE LANSARE - Free Pigie - Great Flight - GoodStart Flying33 mamifere - mammals stuff   De prin tara_ Lineback-Randall de GJ   De prin tara_ Pinzgauer de HD   De prin tara_ Vlaicu-Ciot I4 VEGETALE   40 Requiescat in pace Ginkgozza - Vivat gens Ginkgoaceae -- RIP Ginkguta - Vivat ginta Ginkgo   401 Porodici s-un pic de ceapa      PORODICI 2016      PORODICI 2017         news - new entries         28 aprilie 2016         3 iunie 2016         9 iunie 2016         iunie - habar n-am         tot iunie - habar n-am         Productia casei - vedere de ansamblu - soiuri - 9 august 2016         Colectare seminte 11 august 2016         Colectare seminte 12 august 2016         Colectare seminte 16 august 2016         Colectare seminte 17 august 2016      PORODICI 2018         VII MMXVIII         VIII MMXVIII   41 Dream-OK   42 Pup de fraga   43 Portocalele cailor   44 Mazare salaica      The Salaica Reloaded - Je et le Haricot magique - G-eu si vrejurile de salaica   45 Cucuruz cu rost      2015 - L I - Cucuruz vs Mazare ft Curcubete      2017 - Cezarica ft Dusa   46 2 plus 1 soiuri de nuci   47 Roza Montana   48 Scorus   49 2 - sau poate 3 - soiuri Mar domnesc      Mere poganoace de vara de la Bretelin   Planuri vegetale pentru 2015 - cadouri pentru Domnisoara5 MINERALE   deocamdata nu avem   Planuri minerale pentru 2015alte alea   hambarele lui MARC AROI7I - 1922 AROn MARC

membru din 31 March 2014

401 Porodici s-un pic de ceapa

În imaginile consecvente: „Porodici și-un pic de ceapă” recte, în dialectul cu care vă terorizez în mai toate textele: „Porodici &-oțără ceapă”/ „Porodici &-oțăr’ gi ciapă” („including” hașme).

Acu’, nu ştiu exact dacă „haşme” sau „hajme” le zice (la noi) exponatelor din soiul ăsta. Ai mei spun că... „Da!”... dar înclină spre „J” – maică-mia, respectiv „Ş” – taică-mio.

DEX-ul, în versiunea sa online, ne zice[1] că ş-aşa-i bine, ş-aşa-i bine... no... las aşa dară...

Merită însă insistat puţin asupra speciei/ soiului propriu-zis, pt. că nu e unanim folosit în „Bucătăria românească generală” (... presupunând că ar exista aşa ceva...).
Astfel, în alte ţări de ceapă pline, denumirea haşmei este:
Eschalot, Shallot, Spanish garlic (în lb. engl.);
Échalote, Échalotte, Ciboule (ultima fiind, cred, de fapt Allium fistulosum) (în lb. fran.);
Schalotte, Aschlauch, Eschlauch, Klöben (în lb. germ.);
Esharotto (シャロット), Shorotto (エシャロット) (în lb. japo.);
La noi mai este denumită şi ceapă-franțuzească, şalotă sau eșalot (în lb. româ.).

Asemeni speciei comune de ceapă (Allium cepa), şi haşma îşi are originea tot în partea centrală şi/ sau vestică a Asiei. Dacă însă prima le este cunoscută europenilor încă din Epoca Bronzului (fiind deja menţionată în Iliada şi/ sau Odiseea), haşmele ar fi fost descoperite şi aduse în occident de cavalerii francezi tocmai de la Ascalon, în urma ultimei bătălii date acolo (12 august 1099), cu care, de altfel, s-a şi încheiat Prima Cruciadă (1096–1099). Denumirea[2] uzuală încetăţenită internaţional este datorată, pare-se, acestei origini (astăzi oraşul israelian Ashqelon [אשקלון]). Totuşi, oraşul era cunoscut şi în antichitate, fiind deja renumit pt. culturile sale de ceapă. De aceea, merită o verificare! Adevăr sau legendă, numele însă rămâne acelaşi, mai puţin la noi... :)

Dar să nu mai batem bucătăriile occidentale şi grădinile de zarzavaturi şi/ sau mirodenii orientale, şi să revenim la haşmele noastre, mai precis la varietatea „mea”, locală, de șalotă[3], care se remarcă prin cîteva caracteristici, multe din ele comune întregii specii.

Întâi de toate, oarecum la fel ca usturoiul, „face pui” care, fiecare, se dezvoltă ulterior în cepe ce cresc lipite, mai multe la un loc, alcătuind un mănunchi cu până la 10 fire.
Această particularitate face ca soiul să fie deosebit de spornic. Astfel, dintr-un asemenea mănunchi (numit local „tufă de haşme/ hajme”), după îndepărtarea „mustăţilor” şi a învelişului(/urilor) necomestibil(e), se obţin 3-10 buc., fiind în fapt, d.p.d.v. cantitativ, echivalentul unei „legături” de ceapă verde (ca cele comercializate la piaţă); fapt foarte convenabil pentru cei care le cultivă (o tufă „bună” de haşme ajunge „pt. o mâncare”, în timp ce, la ceapa verde normală, crescută din arpagic, recoltarea unei „legături” presupune „defrişarea” unei porţiuni mai extinse din cultura respectivă a unei gospodării...).
Ca o altă particularitate, de data aceasta a produsului în sine, haşma (din soiul nostru local) este foarte „crudă”, având frunze mai puţin „cărnoase” decât cele ale „clasicei” ceape „din arpagic”.

De semenea, haşmele sunt foarte (foarte!) timpurii. Dintre „cepuri”, ele sunt primele din primăvară care cresc – fiind un fel de ghiocei ai cepelor – şi fac foarte repede „frunză verde”.
Atunci când apar la piaţă (la Deva, producătorii din împrejurimi se mai întâmplă să pună în vânzare), se recunosc prin aceea că firele verzi de haşme nu sunt perfect drepte. Crescând în mănunchi, partea albă a firului e convergentă spre punctul de prindere de la bază/ rădăcină. În plus, datorită productivităţii mari (cum spuneam: 1 căciulie de haşmă mai mare = o legătură ceapă din arpagic), ceapa verde din haşme este mai ieftină.
Este drept însă că ceapa verde din arpagic are (de regulă) firele mai viguroase, mai drepte şi (deci) mai aspectuoase, frunzele mai lungi, ceea ce justifică preţul mai mare. Însă este mai tardivă ca apariţie.
La haşme, cu cât numărul de fire dintr-o tufă este mai mic (3 – 4), cu atât acestea sunt mai groase şi mai viguroase; şi invers: cu cât tufa este mai bogată în fire (8 – 10), cu atât acestea sunt mai subţiri.

Ceapa din arpagic are un gust mai temperat, pe când cea din soiul nostru de haşme este mai pătrunzătoare atât ca şi miros cât şi ca usturime (– mai mare, mai „pişcăcioasă”).

Referitor la originea culturii de haşme din gospodăria familială, invariabil „căţeii” de ceapă provin de la vecina Olti/ Oltica, promotoare încrâncenată a acestui soi, vechi prin părţile noastre. Ai mei nu prea sunt interesaţi să păstreze „de sămânţă”, spre perpetuare, nimic din soiurile locale. Păcat! Unele sunt de-a dreptul remarcabile, dintre care îmi vine-n minte, la repezeală, şi soiul de salată verde (Lactuca sativa, cred) „de la Aurora/ Pupa”... căreia, poate, cândva, îi voi dedica un album distinct...
Referitor la plantarea haşmelor: se prelevează „căţeii” dintr-o „căciulie”[4], se despart şi se „pun”/ plantează separat în pămant. Dintr-un singur căţel se obţine un mănunchi/ căciulie ce conţine, după cum spuneam, 3 până la 10 fire de ceapă verde din haşme sau, la maturitate, tot atâţia noi căţei.

În secţiunea cu imaginile „cepoase” ale albumului (DSCF7209.JPG, DSCF7210.JPG, DSCF7211.JPG), de la stânga la dreapta, avem aşa:
în stânga de tot – haşme; privite atent, la unele pot fi remarcaţi „căţeii”;
apoi ceapă roşie, răsărită din arpagic, cumpărat din Piaţa Verde – Timişoara;
urmează ceapa galbenă – „normală”, răsărită (tot) din arpagic, cumpărat (tot) din Piaţa Verde – Timişoara;
în dreapta sus – ceapă albă, răsărită (tot) din arpagic, cumpărat (însă) din Piaţa Agroalimentară — Central Market – Deva;
în dreapta jos de tot – un pic de usturoi local românesc, neimportant dar f.f. bun – sursa: (tot) vecina Olti.


În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, în secţiunea „pătlăgoasă” a albumului curent (DSCF7610.JPG –> DSCF7629.JPG; DSCF7634.JPG –> DSCF7653.JPG): Habemus Porodici!

Astfel, din ce-mi dau io seama, sunt prezente vreo 3-4 soiuri exprimate în fructe mai mult sau mai puţin poluate cu genetică hibridă. În cultura mixtă din care au fost culese, au mai existat şi roşii cherry, care este posibil să fi contribuit la feno-tipologia acestor porodici[5], aci expuse. De asemenea, câteva plante erau din soiul cu fructe galbene. Pt. că nu dau un bulion aspectuos, le-am cvasi-exclus de la reproducţie, păstrând doar „de sămânţă”, ca fapt divers, strict exemplarul din imagine.

Cele cca. 4 soiuri sunt (în imaginea-opis de la stânga la dreapta):
porodici „striate”/ „poşetuţă”/ „ca punga”/„ca straiţa” (= traistă) – provin „de peste Mureş”, de la o rudă (L), din satul proxim de pe celălalt mal; nu ştiu cum îi zice soiului; în lipsa unei denumiri fixate, le numim în fel şi chip... şi se vede...
porodici „tip pară”, de asemenea fără denumire consacrată local, sunt destul de mari, foarte dulci şi „mălăieţe” (tăiate nu au zeamă în ele şi sunt mai făinoase); eu cred că este vb. despre soiul „inimă de bou” - datorită aspectului cordiform; în fine taică-miu zice că „Nu”, maică-mea că „Da” sau „Poate”; de plantat am avut în cultură şi inimă de bou, în verde recognoscibile uşor – au frunzele mai rotunde şi mai mari, asemănătoare cu ale cartofilor; – provin „din vecini”, de la Olti şi M.;
porodicile rotunde, ca lopta (minge, din magh. labda), sunt fie tot „de peste Mureş” - din aceeaşi sursă transriverană, fie direct de la Deva, de pe piaţă (Agroalimentară — Central Market);
„roşiile” galbene, varietate de culoare în care am avut şi din cele striate şi, cred, şi din cele rotunde, habar n-am de unde mai provin, probabil s-au amestecat cu restul răsadurilor primite... oricum, prin polenizare, culoarea s-a transmis la mai toate soiurile tomate cultivate în 2014 în grădina casei.

La acestea, cum spuneam, s-au adăugat câteva fire de cherry, netradiţionale la noi, primite în urma unui schimb trans-grădinăresc de la A., „din vecini”. Tot cum spuneam, nu le încurajez – nu le-am recoltat sămânţa – nu le-am pozat... De altfel cred că erau „de cumpărat”, deci posibil hibride, deci posibil imposibil de reprodus în aceeaşi formă în F2.

Ceapa & roşiile au fost fotografiate (anul trecut), prima cu ocazia recoltării, ultimele cu ocazia recoltării seminţelor pt. anul următor (2015).


BREF: faptul că în 2014, ca niciodată în ultimii mulţi ani buni, ai mei (părinţi) s-au hotărât să nu mai pună roşii din tot felul de soiuri „la nimereală”, altfel tot „de adunătură” – dar tradiţional-locale, a fost, până la urmă, o experienţă pozitivă. Rezultatul:
¡¡¡Au obţinut cele mai bune (dulci & gustoase) roşii „ever”!!! Nu mai vb. de bulionul şi mâncărurile în care s-au nimerit co-participante... toate au fost în consecinţă: ¡¡¡cele mai bune „ever”!!! ... ceea ce vă doresc tuturor!



G-dot/ V13 februarie 2015, 02:59


[1] Potrivit dexonline.ro, denumirea populară a acestei specii (Allium ascalonicum) provine din magh. hagyma – însemnînd „ceapă”. Frecvent e numită „haşmă”, cu „Ş”, însă regional, mai ales în Transilvania, mai poate fi auzită şi în forma „hajmă”, cu „J”.

[2] (ca paranteză) În unele romane cavalereşti/ medievale, lancea/ sabia cu care Sf. Gheo. a învins balaurul, purta la rândul său numele de „Ascalon”, inspirat de acelaşi oraş levantin: Așkelon. (paranteză la paranteză) Mai recent, de data asta inspirat poate de arma Sfântului (patron/ protector al Angliei), tot Ascalon au fost botezate şi aeronavele folosite de Winston Churchill în timpul celui de-al Doilea Război Mondial...

[3] (fără „R” – şarlota fiind o prăjitură care, chiar dacă are o origine tot franţuzească, ca denumire e derivată din „charlotte”)

[4] „Căciulie” – la usturoi şi ceapa-haşme – formaţiune alcătuită din mai mulţi „căţei”.

[5] Scuze pt. insistenţa pe denumirea asta, specific locală şi încă populară la noi. Pt. că am fost crescut cu ea (şi numai din acest motiv), tind să o prefer celei de „patlagea” – provenite din turc. patlican/ patlydjan; şi chiar mai noilor şi internaţionalizatelor „tomate” – provenite, ca de altfel şi specia, de la aztecul tomatl. Cât priveşte provenienţa noţiunii uzuale la noi, ea posibil că e din germ. paradeis, cel mai probabil prin filieră ceva mai apropiată – din magh. paradicsom.
DSCF7209
DSCF7209
DSCF7210
DSCF7210
DSCF7211
DSCF7211
DSCF7610
DSCF7610
DSCF7611
DSCF7611
DSCF7612
DSCF7612
DSCF7613
DSCF7613
DSCF7614
DSCF7614
DSCF7615
DSCF7615
DSCF7616
DSCF7616
DSCF7617
DSCF7617
DSCF7618
DSCF7618

Comentarii album • 2
ghitacristina 12 December 2016  
Tufa de hasma se poate lasa iarna in gradina?
Raportează
MAIDINROMANIA 19 December 2016  
Maică-mea, care se ocupă de grădina de legume, zice că nu lasă. La noi, doar usturoiul de toamnă, care este un soi distinct de cel de primăvară, se plantează și se lasă peste iarnă. Acuma, depinde și de iarnă și de cât de aspră este... La noi, cel puțin, nu se obișnuiește.
Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.