Foarte "gainosi" cocosii din aceste poze. In zona mea se spune ca un cocos este "gainos" atunci cand este relativ scurt in segmente, cu o forma mai dreptungiulara si nu triunghiulara, cu coada destul de slab dezvoltata (nu ca si nr. de pene ci ca si forma a secerilor mari si mici) si asa mai departe.
Despre acesti cocosi se spune ca dau puici multe.
M-am "probat" veridicitatea acestei afirmatii niciodata.
Da, la noi sunt numiţi „găinotci”/ „găinotce”. Aşa cum am mai scris, la începuturi, în populaţia de „comune” de ţară, atunci când îmi apăreau bărboşi, aceştia erau invariabil găinoşi. Până să avem aceste bărboase (anii '90) nu am mai văzut în sat cocoşi fără seceri în coadă. Ai mei nu prea agrează aceşti cocoşi.
Primul cocoş cu barbă pe care mi-l amintesc avea postură zveltă (ca de barză) şi coadă de găină, însă de alt tip decât a celor din imagine. Aducea mai degrabă cu coada de fazan – săracă în pene şi ascuţită (cam ca la unele linii de Old English Game sau de Cornish Game – mai slăbănoage).
Referitor la segmente, formă, etc., bărboşii iniţiali erau de regulă scurţi pe picioare, însă aveau corpul de mărime normală a unei exemplar de rasă comună „de ţară”.
Cât despre urmaşii acestui tip de cocoşi, cred că sex ratio e una „normală” de cca. 1:1.
Din păcate, doar puţine dintre exemplare poartă barbă, ceea ce mă face să cred că nu e un caracter dominant. Sper să nu fie nici letal... şi să ne creeze problme, în cazul în care reuşescă să omogenizez lotul...
PS: Printre cocoşii din poze apar şi „Ochilă”, „Roşca” şi „Învoltul” la vârsta de cca. 6 (+) luni, înainte de dezvoltare completă. Dintre aceşti bărboşi, doar Roşca a fost ceva mai precoce, apărând cu ceva mai multă creastă...
... şi, încă o completare: mă bate gândul să fac din găinoşii ăştia (gen Roşca & Ochilă) o linie pitică. Din păcate, sau din fericire, doar mă gândesc, în plan acţional fiind mai mereu deficitar... Nu ştiu dacă s-ar preta la aşa ceva. Printre puii de anul ăsta mai mulţi se prefigurează îndesaţi şi basetoizi, incluxiv cel mai bărbos bărbos 2014 (taică-miu deja l-a botazat Engels... după Friedrich). Mă mai gândesc până la anul, însă sunt tentat să le găsesc femele dintr-o versiune pitică a unei rase gen Cochin - bantam version, Orpington - bantam, Wyandotte bantam, etc. ... M-ar interesa (aş aprecia) păreri. Mulţumesc!
Daca tot as incerca o "bantamizare" in curte si as dori pe deasupra si barba, nu m-as mai complica cu nimic altceva si as cumpara 2 gainuse de Faverolles pitic pt. cocosul ales. Din acea familie as scoate minim 20 de pui pe care as face selectie la sange fix pt. ce ma intereseaza. In functie de ce ar iesi, as vedea cum as continua.
Foarte interesant! Nu ştiam că există versiune pitică la Faverolles. De fapt, dacă acum 25 de ani aş fi aflat de această rasă (în versiunea ei normală), mai mult ca sigur că nu mă apucam să conserv bărbenele pe care le creştem. Când am văzut prima găină bărboasă mă şi gândeam cum ar arăta această varietate în culori "pe negru" la masculi şi "pe brun" la femele, asemeni cocoşului de munte. Desigur, între cromatica "somon" şi cea a speciei Tetrao urogallus sunt diferenţe considerabile. Chiar şi aşa însă, pe atunci, aş fi considerat (cred) găinile Faverolles o rasă "perfectă" la care nu mai e nimic de făcut...
Astăzi, după atâţia ani în care am conservat la acestă populaţii de găini barba provenită dintr-o singură sursă, cred că, cel puţin pt. moment, nu aş mai introduce alte rase cu barbă în genofond, chiar dacă aşa mi-ar fi cel mai simplu.
Mai vedem... oricum, planul cu bantamizarea e unul cu totul secundar, inspirat de frecvenţa masculilor (dar şi a femelelor) mignoni care îmi tot apar în ultimii 2 ani.
Din ce cunoaşteţi, genele responsabile pt. apariţia bărbii la găini sunt datorate unei singure mutaţii, comune la toate rasele cu barbă, sau fiecare rasă bărboasă are la bază o mutaţie independentă?
Faverolles pitic sunt chiar mai frumoase decat cele mari. Ca la orice rasa pitica, desenul este mai intens, culorile sunt mai vii.
Sunt un mare iubitor al varietatii de culoare Somon tocmai din cauza dimorfismului sexual pronuntat. Imi plac varietatile de culoare bazate pe dimorfism sexual, mi se par cele mai spectaculoase. Desigur, nici celelalte nu sunt de lepadat (spre ex. sunt topit dupa barat).
Gena responsabila cu barba nu poate fi specifica fiecarei rase in parte. Spre exemplu, Faverolles ca si rasa a "luat" barba de la unul dintre stramosii sai si anume rasa Houdan. De unde a luat "Houdan" la randul ei barba nu as putea spune pt. ca nu i-am studiat originile (desi imi place mult si as fi crescut daca se gaseau si in Romania).
Cu toate acestea, exista mai multe tipuri de barba. Barba si favoritii unei gaini Faverolles nu se pot compara cele cele ale unei gaini Araucana. Sunt alte tipuri, alte conformatii.
Interesantă ideea... nu ştiam că bantam-ele sunt mai intens colorate. Pentru început însă cred că o să mă concentrez pe un singur tip... care va fi, cred, "normal", utilitar, în conformitate cu preferinţele crescătorilor din zona mea: piele şi picioare galbene; ouă "roşii" (aducă în tente de brun = ne-albe, ne-verzi sau albastre). La preferinţele acestea le-aş mai adăuga şi pe ale mele (ochii de culoare deschisă - oranj; culori "pe negru" la cocoşi care, oricât de bine ar arăta, sunt consideraţi la noi urâţi - deh, lume rasistă... chiar săptămâna trecută remarca o vecină: "doară n-o să lăsaţi cocoşi de-ăia negri de prăsilă, că-s tare urâţi; ca ciorile" :)) ). O să-mi detaliez ideile avicole de toamnă într-un text... sper cât mai curând...
Mie, tot sub influenţa prejudecăţilor dobândite în copilărie (cred), baratele îmi plac mai puţin, cu toate că realizez că sunt foarte decorative... Mai recent (septembrie anul curent) am devenit receptiv la culoarea "crele" (numită şi "cuckoo red partridge", "legbar", etc.) a rasei Bielefelder Kennhühner, datorită atât aspectului interesant cât şi, mai ales, a calităţii de a face puii auto-sexabili. În plus, culoarea îmi aminteşte şi de "cocoşii lu’ tanti Lelica", ce-mi plăceau în copilărie şi despre care am scris şi aici: maidinromania.sunphoto.ro/20_preambul_-_prezentari_preliminare_-_plus_alte_chestiuni_premergatoare
Referitor la tipologia barbii şi favoriţilor, anul ăsta (2014) după izolări reproductive, consangvinizare şi concentrare genetică am obţinit cocoşei bărboţi (doar 2 de felul ăsta) care, pe lângă barbă/favoriţi, au penajul cefei "cu glugă": adică mai bufant, ca o coamă. În plus, "gluga" e delimitată pe fiecare laterală de penele feţei anterioare a gâtului printr-un şanţ destul de adânc, oarecum asemănător/ comparabil cu striurile pe care le au unele exemplare sau unele linii de Voiajori româneşti de frumuseţe... Nu mă pricep, poate că aşa au puii tuturor raselor cu barbă suficient de dezvoltată... apoi, iarăşi nu cunosc, poate după apariţia "coamei" de cocoş adult aceste caracteristici dispar. Oricum, eu până anul ăsta nu am mai observat astfel de particularităţi...
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
